×
Meniu

Despre

 

  1. Scurt istoric al oraşului Hînceşti

În evul mediu Moldova era considerată o poartă a Europei, pe teritoriul ei trecea unica cale comercială accesibilă între ţările asiatice şi cele europene numită „Drumul Moldovenesc”.

La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea Hânceşti, aşezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încântătoare a râuleţului Cogâlnic-Bucium.

Documentele pomenesc despre Hinceşti pentru prima dată în anul 1522 la 17 august. Pe atunci târguşorul Hânceşti constituia o importantă localitate comercială a Statului Moldovenesc, fiind ceva intermediar între sat şi oraş, cu un han pentru negustori străini, în care ospătau şi se odihneau.

Hînceşti pe timpuri purta denumirea de satul Ganceşti, în traducere din limba turcă „han pentru soldaţi”, iar uneori „soldaţi”. „Ganceşti este o localitate din judeţul Chişinău al guberniei Basarabia, aşezată pe rîuleţul Cogălnic, la 30 de verste sud-vest de Chişinău. Locuitori: 3098 de persoane (anul 1890); 587 de gospodării, 2 biserici, ortodoxe, o biserică armeano-gregoriană, 4 case de rugăciuni evreieşti, 2 şcoli, un spital de zemstvă, o casă de blănuri, uzine: pentru distilarea alcoolului, de fabricare a lumînărilor, a cărămizii, 3 tăbăcării şi 6 boiangerii” (Dicţionarul enciclopedic al lui F.A. Brockhaus şi I.A. Efron, 1890 – 1897).

După războiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc-Bei Merzoian, personalitate remarcabilă, Dragomir al Turciei, pentru serviciile oferite generalilor ruşi în tratativele cu Turcia, dobândeşte învoirea ţarului rus de a se stabili cu traiul în una din localităţile frumoase ale Basarabiei. El cumpără de la Principesa Dolgoruchi moşia cu palatul ce-i aparţineau şi se stabileşte cu familia la Hânceşti.

Din 1944 până în 1965 a fost denumit Kotovskoe în cinstea lui Grigori Ivanovici Kotovski, un conducător al armatei roşii în timpul războiului civil care se născuse aici. În 1965 comuna a fost declarată oraş şi numele ei a fost schimbat în Kotovsk. Din 1990 oraşul şi-a reluat vechea denumire de Hînceşti.

 

Stema/Drapelul

 Stema oraşului Hînceşti a fost realizată de C. Polevoi, executori Silviu Tabac şi Mariana Şlopac.

Pe albastru, un leu rampat de aur, limbat şi unghiat roşu, încoronat cu o coroană murală de argint şi ţinînd în gheara dreaptă superioară o secure de aur.

Scutul timbrat cu o coroană murală de aur cu cinci turnuri. Suporţi – doi cocostîrci naturali, ţinînd în cioc cel din dreapta o rămurică de stejar, iar cel din stînga una de viţă-de-vie, ambele naturale şi cu fructe.

Deviza, pe o panglică de aur cu litere negre: „COMPOS SUI” (stăpîn pe sine), exprimă crezul de viaţă al locuitorilor oraşului şi întăreşte semnificaţia mobilelor din scut, mai ales simbolul leului – regele  animalelor – care, pentru a fi stăpîn pe toţi, trebuie să aibă calitatea de a rămîne în toate îmrejurările stăpîn pe propriul destin.

 

Stema Hînceştilor îşi are originea în stemele de familie ale neamurilor Hîncu şi Manuc-Bei – două familii cu contribuţii esenţiale la dezvoltarea localităţii: de la numele de familie Hîncu oraşul şi-a primit numele de Hînceşti, iar familia Manuc-Bei, cumpărînd moşia Hînceşti în 1815, a întemeiat aici oraşul omonim existent şi astăzi.

 

Drapelul oraşului Hînceşti a fost realizat de C. Polevoi, executori Silviu Tabac şi Mariana Şlopac. Drapelul oraşului Hînceşti reprezintă o pînză dreptunghiulară (2×3) albastră, avînd în centru un leu rampat galben, limbat şi unghiat roşu, încoronat cu o coroană murală albă şi ţinînd în labă dreaptă superioară o secure galbenă.

Drapelul oraşului Hînceşti este simbolul oficial al autonomiei oraşului. El simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul comunităţii orăşeneşti, reflectând principiile dezvoltării ei democratice, bazate pe dorinţa de pace a locuitorilor urbei, respectul faţă de tradiţiile istorice şi culturale, valorile materiale şi spirituale autohtone.


 

  1. Geografie/Climă

Oraşul Hânceşti este situat la o depărtare de 36km de Chişinău, spre sud-vest, în lunca râului Cogâlnic. Este intersectat de traseele Chişinău-Hânceşti-Leuşeni, Chişinău-Leova-Cahul şi Chişinău-Hînceşti-Cimişlia.

Acestea sunt două artere internaţionale importante – spre est, care uneşte Republica Moldova cu Romănia şi Europa de Est şi spre sud-vest, care duce spre Ukraina şi Europa de Vest.

Oraşul Hînceşti reprezintă o zona economică de importanţă prioritară după costurile de oportunitate a sectoarelor economice şi comerciale din Republica Moldova, datorită amplăsării sale geografice, a infrastructurii comparativ dezvoltate şi a vecinătăţii cu Romînia.

Amenajarea infrastructurii, inclusiv ca obiectiv investiţional, oferă posibilităţi de realizări economice majore oraşului Hînceşti.

Clima: Republica Moldova este amplasată în zona cu clima temperat-continentală la aproximativ jumătate din distanţa între Ecuator şi Polul Nord. Cele patru anotimpuri sunt bine evidenţiate, iarna fiind blîndă, iar vara lungă cu mult soare. Precipitaţiile medii anuale se situiază între 500-600mm/mp. Principalele rîuri ce traversează Republica Moldova sunt rîul Nistru şi rîul Prut, care este frontiera naturală dintre Romînia şi Republica Moldova.


3.Educaţie/Sănătate

 Instruirea în Republica Moldova este obligatorie între 6 şi 15 ani. După terminarea studiilor obligatorii, absolvenţii îşi pot continua studiile în licee, în şcoli profesionale, şcoli de meserii, colegii şi universităţi. Cea mai mare parte a sistemului de învăţămînt este public, în proporţie de 98%.

În mai 2005, Republica Moldova a semnat Convenţia de aderare la Procesul de la Bologna pentru o Educaţie Superioară Europeană Integrată. Instituţiile de studii post liceale au crescut în ultima vreme, iar sistemul de învăţămînt privat a devenit preferenţial.

În prezent în oraşul Hînceşti activează: 4 licee, 5 gradiniţe de copii, Şcoala internat, Casa internat, Centrul de Plasament „Brînduşa”, Şcoala profesională, Colegiul de Construcţii, Şcoala de arte plastice, Clubul sportiv. În total în instituţiile de învăţămînt primar şi liceal din oraş sunt antrenaţi circa 2843 copii.

Sanatate. În domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei, în oraşul Hînceşti funcţionează o policlinică cu o capacitate de 1500 vizite într-un schimb, un spital cu 400 paturi, 34 de cabinete ale medicilor de familie.


4.Limbă/Cultură

 Limba oficială este limba moldovenească, echivalentă cu limba romînă. Limba rusă este folosită frecvent. Engleza este recunoscută ca limbă internaţională de afaceri.

Activitatea culturală în oraşul Hînceşti se desfăşoară într-un Centru de cultură care întruneşte Casa de cultură, Şcoală de arte „Timotei Bătrînu”, Muzeul de Istorie şi Studiere a Ţinutului Natal din castelul de vînătoare Manuc-Bey. Cea mai veche instituţie culturală este biblioteca orăşenească înfiinţată în anul 1906 cu un număr de 74 mii de volume de carte.

 Cea mai importantă calitate a locuitorilor oraşului Hînceşti este ospitalitatea. De fiecare dată oaspeţii sunt primiţi cu o deosebită căldură. Gospodarii de pe aceste meleaguri  întotdeauna oferă un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodinele – cele mai alese bucate.

Sărbătorile în oraşul Hînceşti, ca şi în întrega ţară sunt multe şi variate. Cele mai importante Evenimente culturale sunt:

 

  • 1 ianuarie – Anul Nou;
  • 7 şi 8 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul);
  • 8 martie – Ziua internaţională a femeii;
  • prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc ortodox;
  • ziua de luni la o săptămână după Paşte ( Paştele Blajinilor);
  • 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
  • 9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei;
  • 1 iunie – Sărbătoarea Internaţională a Copiilor;
  • 27 august – Ziua Republicii;
  • 31 august – sărbătoarea „Limba noastră”;
  • 21 noiembrie – „sf.Arhanghelul Mihail şi Gavriil” Hramul oraşului Hînceşti.
  • Prima sîmbătă și Duminică a lunii Mani – Zilele Municipiului Hîncești

 

Grupurile artistice sunt:

  • Orchestră de muzică populară „Andrieş”;
  • Ansamblul de muzică şi dans „Opincuţa”;
  • Capela corală „Balada”;
  • Ansamlul vocal-instrumental;
  • Ansamblul foncloric „Doina Ciobanului”;
  • Fanfara;
  • Corul veteranilor din oraş „Oleandra”

 

  1. Forţa de muncă

 

Actualmente oraşul Hînceşti are o populaţie circa de 16,8 mii de persoane. Din punct de vedere etnic, populaţia oraşului prezintă un grad înalt de omogenitate. Conform datelor statistice din 2008, din totalul populaţiei, 88,4% reprezintă moldoveni, 7,7% ucraineni, 2,8% ruşi, 0,3% ţigani, 0,2% evrei, 0,2% bulgari, şi 0,4% alte etnii.

 Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populaţiei oraşului este de religie ortodoxă (95%), aspect care se află într-o strînsă corelaţie cu structura etnică. Celelalte religii deţin ponderi mai mici, după cum urmează: catolică 1,5%, adventistă 2% şi alte religii 1,5%.

Populaţia activă reprezintă 47,96% din totalul populaţiei oraşului Hînceşti. Din totalul populaţiei active şi ocupate 54% sunt femei. Ponderea populaţiei tinere cuprinsă între 15 – 56/61 ani este reprezentativă – 69,8%, copii cu vîrsta 0-15 constituie 17,4%, iar populaţia îmbătrînită, cu vîrsta de 57/62 ani şi peste constituind -12,8%.

Din punct de vedere al stucturii populaţiei ocupate pe grupe de vîrstă, cea mai mare pondere o deţine grupa de „mijloc”, 25-45 de ani, adică 43,50%, urmată de grupa 45-55 ani cu o pondere de 22,90%.

Din cauza proceselor economice şi sociale complexe pe parcursul ultimilor 20 de ani, în oraşul Hînceşti s-a creat un surplus de forţă de muncă calificată în astfel de domenii precum, industria alimentară, a confecţiilor, vinicolă şi electrotehnică.

Preţul forţei de muncă în raionul Hînceşti este destul de atractiv pentru investitorii interni şi strîini, constituind la moment între 100 EUR/lună pentru profesiile muncitoreşti şi 200 EUR/lună pentru specialiştii cu studii de colegiu şi superioare.

 

Relatiile angajator/angajat

Relatiile angajator/angajat sunt reglementate prin Codul Muncii şi Convenţia Colectivă de muncă, care este adusă în discuţie între Guvern, Uniunea Federaţiilor Profesionale şi Confederaţia Natională a Patronatelor (uniune independentă a angajaţilor). Codul Muncii a fost aprobat la 28 martie 2003, de către Parlament şi a intrat în vigoare la 1 octombrie 2003.

 

Programul de muncă

Timpul de muncă. Durata zilnică normală a timpului de muncă constituie 8 ore. Angajatorul poate stabili, cu acordul scris al salariatului, programe individualizate de muncă, cu un regim flexibil al timpului de muncă.

 Zile lucrătoare. Durata normală a timpului de muncă al salariaţilor din Republica Moldova nu poate depăşi 40 de ore pe săptămână. Numărul maxim de ore lucrătoare pe săptămână nu poate depăşi 48 de ore, inclusiv orele suplimentare. Săptămâna de lucru standard este de luni până vineri.

Orele lucrate în weekend sau pe perioada concediilor se compensează cu zile libere sau sunt plătite. Orele suplimentare sunt în general plătite cu o rata de 150% pîna la un anumit număr de ore şi 200% peste acestea, măsura specifică pentru întreprinderile individuale.

Timpul de odihnă. În cadrul programului zilnic de muncă, salariatului trebuie să i se acorde o pauză de masă de cel puţin 30 de minute. Repausul săptămânal se acordă timp de 2 zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. În cazul în care un repaus simultan pentru întregul personal al unităţii în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau ar compromite funcţionarea normală a unităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile.

În zilele de sărbătoare nelucrătoare se admit lucrările în unităţile a căror oprire nu este posibilă în legătură cu condiţiile tehnice şi de producţie (unităţile cu flux continuu), lucrările determinate de necesitatea deservirii populaţiei, precum şi lucrările urgente de reparaţie şi de încărcare-descărcare.

 Concediile anuale. Salariaţii au dreptul anual la un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice. Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu.

Taxele achitate de angajator. In conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, antreprenorul este obligat sa plătească pentru salariatul sau contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii in valoare de 23% din suma acestora şi primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală in suma de 3,5% din acestea, celelalte taxe necesare sunt automat reţinute din salariul angajatului în fiecare luna.

 Şanse egale. Codul Muncii stipulează ca este inacceptabil refuzul muncii sau acordarea de preferinţe unor lucrători potenţiali pe criterii precum sexul, naţionalitatea, limba, situaţia materială sau socială, religie sau alte caracteristici, cu excepţia cazurilor cînd condiţiile de muncă impun această discriminare. Privilegii adiţionale pentru condiţiile de muncă, precum vacanţe sau limitarea programului suplimentar se acordă pentru femeile însărcinate sau pentru femeile cu copii, tineri sub 18 ani sau persoane cu dizabilităţi.

 

Angajaţi străini

Toţi cetăţenii care vor sta mai mult de 90 de zile în Republica Moldova trebuie să se înregistreze în evidenţa autoritatilor locale cu scopul obţinerii certificatului de imigrare şi a permisului de rezidenţă (de şedere).

Cetăţenii străini şi apatrizii care au intrat în Republica Moldova se pot stabili cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul ei numai după obţinerea adeverinţei de emigrant, eliberată de Biroul Naţional Migraţiune.

Permisul de muncă

Cetăţenii străini şi apatrizii domiciliaţi în Republica Moldova au dreptul la munca şi la protecţia ei, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot fi desemnaţi în funcţii sau antrenaţi în activităţi pentru care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, se cere cetăţenia Republicii Moldova. Permisul de muncă se obţine de la Biroul Naţional Migraţiune, şi este de doua tipuri:

  • permis de munca cu termen fixat (se eliberează lucrătorilor imigranţi în modul stabilit de Guvern);
  • permis de munca permanent (se eliberează persoanelor emigranţilor care posedă specialităţi deosebit de solicitate în ţară, specialiştilor de calificare înaltă, invitaţi de Guvern la propunerea autorităţilor administraţiei publice centrale şi emigranţilor sosiţi în Republica Moldova în cadrul emigraţiei de familie).

 

CADRUL NORMATIV ÎN DOMENIUL OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ:

  • Codul Muncii din 28.03.2003
  • Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, nr. 102-XV din 13.03.2003
  • Legea salarizării nr. 847 –XV din 14.02.2002
  • Legea cu privire la salarizare în sectorul bugetar, nr. 355-XVI din 23.12.2005
  • Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10.07.2008
  • Legea cu privire la migraţia de muncă nr. 180-XVI din 10.07.2008
  • Legea sindicatelor nr. 1129-XIV din 07.07.2000
  • Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, nr. 262-XVI din 11.12.2008
  • Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009 nr. 263-XVI din 11.12.2008
  • Hotărîrea Guvernului privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară, nr. 15 din 19.01.2009
  • Convenţie colectivă (nivel naţional) nr.4 din 25 iulie 2005 cu privire la modelul contractului individual de muncă
  • Convenţie colectivă (nivel naţional) nr. 2 din 09.07.2004
  • Convenţie colectivă (nivel naţional) nr. 1 din 03.02.2004 Salarizarea angajaţilor aflaţi în relaţii de muncă în baza contractelor individuale de muncă.

 

  1. Economie

Moldova se bucură de o climă favorabilă şi de un pământ fertil. Ponderea maximă în economie o deţine sectorul agricol. Principalele produse moldoveneşti sînt fructele, legumele, vinul şi tutunul. Natura agrară a economiei Moldovei este percepută drept o axiomă indiscutabilă. Pentru a asigura dezvoltarea agriculturii la un potenţial deplin, politicile Guvernului susţin activ proprietatea funciară.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică a Republicii Moldova, în anul 2009 salariul mediu lunar din economia naţională a constituit 2747,6 lei şi s-a mărit faţă de anul 2008 atît în valoare nominală, cît şi în termeni reali (ajustat la indicele preţurilor de consum) cu 8,6 %.

În sectorul bugetar salariul mediu lunar a înregistrat valoarea absolută de 2406,5 lei, în sectorul real 2944,4 lei.

În raionul Hînceşti activează circa 31,5 mii de agenţi economici. Majoritatea din ei sunt proprietate privată şi organizaţi sub formă de întreprindere cu drept de persoană fizică (gospodării ţărăneşti şi întreprinzători individuali).

 

  • Industria prelucrătoare (vinificaţia, fructe şi legume uscate, industria cărnii şi a laptelui, confecţii textile, articole de marochinărie, articolelor de metal forjat);

 

  • Comerţ cu amănuntul şi en-gros a mărfurilor de larg consum în unităţile comerciale şi cele 2 pieţe comerciale;

 

  • Prestarea serviciilor (telecomunicaţii, servicii pază şi securitate, servicii de transport, reparaţia şi diagnosticarea automobilelor, traduceri, notari, servicii bancare şi financiare, servicii privind alimentaţia publică, servicii de Internet-Cafe, servicii cosmetice şi a saloanelor de frumuseţe, servicii fitness);

 

  • Construcţii (construcţii complete şi parţiale de clădiri, rabilitarea şi restaurarea clădirilor vechi, construcţii inginereşti, construcţia şi reparaţia drumurilor);

 

Moneda naţională – leul moldovenesc a fost introdus în circulatie la 29 noiembrie 1993. Banca Nationala a Moldovei a fost înfiintata în anul 1991. Bancnotele actuale puse în circulaţie au fost introduse de BNM în anii 1993-1995. Bancnote: un leu (100 bani), cinci lei, zece lei, douazeci lei, cincizeci lei, una suta lei, doua sute lei, cinci sute lei, una mie lei. Monede: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 25 bani, 50 bani.

 

Introducerea valutei străine în ţară nu este limitată. Scoaterea se permite în mărimea volumului introdus. Introducerea si scoaterea valutei naţionale de asemenea nu se limitează. Numerarul în valoare mai mare de 5 000 dolari SUA (sau o sumă echivalentă în alte valute) se supune declarării.


 

8.Infrastructura locală

 Distribuţia de energie electrică pe malul drept al Nistrului este realizată de compania spaniolă „Union Fenosa în Moldova”. Sistemul electroenergetic al Republicii Moldova funcţionează în paralel cu sistemul energetic al Ucrainei, fiind interconectat prin 6 linii electrice de tensiune înaltă 330 kV, iar prin linia electrică aeriană LEA – 400 kV cu sistemul energetic al României şi Bulgariei.

Dezvoltarea sectorului gaze este determinată de  Programul Naţional de gazificare al Republicii Moldova şi de Programul Naţional „Satul Moldovenesc”. Oraşul Hînceşti este gazificat 99%, inclusiv toate instituţiile publice. Asigurarea acestui serviciu este realizat de către Î.M. „Rotalin Gaz Traiding” S.R.L fil.Nr.1 din Hînceşti, companie elveţiană.

 Sistemul de transport auto deţine un rol-cheie în dezvoltarea şi funcţionarea economiei Republicii Moldova, de accesibilitatea, calitatea şi siguranţa acestor servicii prestate direct depinde atît satisfacerea cerinţelor populaţiei, cît şi formarea bugetului local şi republican.

Asezarea economico-geografică oferă oraşului Hînceşti un şir de avantaje comparative pentru dezvoltarea de perspectivă a sistemului de transport local şi celui national. Folosirea eficientă a acestora poate reprezenta un factor în plus pentru relansarea economiei locale, dar şi a celei naţionale în ansamblu. Reţeaua de drumuri a oraşului, de importanţă naţională si locală este bine dezvoltată.


 

  1. Turism

 

Atracţii turistice situate pe teritoriul oraşului Hînceşti:

 

  • Rezervaţia peisagistică „Pădurea din Hînceşti”, cu suprafaţa de 4499ha. Această rezervaţie este bogată în peisaje pitoreşti, care înfrumuseţează drumurile de acces spre oraşul Hînceşti.

 

  • Muzeul de Istorie şi Studiere a Ţinutului Natal din castelul de vînătoare Manuc-Bey, în trecut Casa de vînătoare a lui Manuc-Bei(1831-1907;

 

În sec. al XIX-lea oraşul Hînceşti a devenit reşedinţa „Prinţului armenilor” – Manuc-Bey, pe a cărui moşie au fost înălţate de-a lungul timpului Castelul de vînătoare, palatul şi complexul de clădiri amplasate într-un parc mare. Există decizia guvernamentală privind reconstrucţia integrală a acestui monument de istorie şi arhitectură.

 

  • Tabăra estivală „Codreanca”, amplasată la nord-vest de oraşul Hînceşti, pe malul unui lac, în pădure cu o capacitate de 135 de locuri. Tabăra funcţionează în lunile iunie-august şi deserveşte în sezon aproximativ 400 de copii. Tabăra dispune de cantină, sală de spectacole în aer liber, alei. În tabără muncesc 28 angajaţi, inclusiv 15 profesori şi educatori.