Istoria orașului

HÎNCEȘTI

         În evul mediu ,Moldova era considerată o poartă a Europei. Pe teritoriul ei trecea unica cale comercială accesibilă între țările asiatice și cele europene numită „drumul moldovenesc”.  La răspântiile acestei căi comerciale a apărut localitatea Hîncești, așezată într-un imens amfiteatru natural, în valea încântătoare a râulețului Cogâlnic-Bucium.

Denumire orașului Hîncești este în legătură directă cu Boierii moldoveni Hîncu cel mai de seamă reprezentant a fost serdarul Mihalcea Hîncu ^[3].

Documentele pomenesc despre această localitate pentru prima dată în  anul 1522 la 17 august. Pe atunci târgușorul Hîncești constituia o importantă localitate comercială a Statului Moldovenesc, fiind ceva intermediar între sat și oraș, cu un han pentru negustori străini, în care ospătau și se odihneau.

După războiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc Bei Mârzaian, personalitate remarcabilă, Dragoman al Turciei, pentru serviciile oferite generalilor ruși în tratative cu Turcia, dobândește învoirea țarului rus de a se stabili cu traiul în una din localitățile frumoase ale Basarabiei. El cumpără de la principesa Dolgoruki moșia cu palatul ce-i aparțineau și se stabilește cu familia la Hîncești. În anii 1880–1890 în Hîncești erau 5.098 locuitori, 587 de ogrăzi, mai multe biserici, inclusiv una armenească, patru case de rugăciuni evreiești, două școli, un spital de zemstvă și mai multe fabrici printre care: trei de prelucrarea pielii, șase de vopsit, una de băuturi spirtoase, una de lumânări și una de fabricare a cărămizilor.

Din 1944 până în 1965 a fost denumit Kotovskoe în cinstea lui GrigoriIvanovici Kotovski, un conducător al armatei roșii în timpul războiului civil care se născuse aici. În 1965 comuna a fost declarată oraș și numele ei a fost schimbat în Kotovsk. Din 1990 orașul și-a reluat vechea denumire de Hîncești.